Alocuțiunea secretarului de stat pentru Culte, Victor Opaschi, la inaugurarea Casei Libertății Religioase din Cluj-Napoca, Biserica Unitariană Maghiară

Sunt onorat să vă fiu astăzi alături cu prilejul inaugurării Casei Libertății Religioase a Bisericii Unitariene Maghiare, în cadrul manifestărilor legate de aniversarea a 450 de ani de la Edictul de la Turda. Vechea reședință episcopală, adevărat „loc al memoriei” luptei Bisericii Unitariene pentru libertatea și identitatea sa religioasă, a fost restaurată spre a fi pusă din nou în serviciul întregii comunități locale, în spiritul lungii tradiții cultural-educaționale unitariene, găzduind de acum Casa Libertății Religioase. În calitate de secretar de stat pentru Culte, sunt deopotrivă onorat și bucuros că am putut sprijini, în ultimii trei ani, acest important proiect al Bisericii Unitariene și aș dori să vă felicit, domnule episcop și domnule curator general, pentru ducerea la bun sfârșit a acestui extraordinar proiect într-un timp atât de scurt.

 

După cum afirmam și cu alte prilejuri, libertatea religioasă și libertatea de conștiință sunt astăzi valori centrale ale oricărui regim democratic. Dreptul fundamental al fiecărui om de a-și asuma și de a-și exprima în public, ca și în privat, propria credință sau convingere religioasă sau non-religioasă este astăzi considerat o condiție sine qua non a democrației. Respectarea libertății religioase este totodată principiul fundamental al edificării relațiilor dintre stat și cultele religioase, în România, ca și în întreaga Europă.

 

Într-o societate cum este cea de astăzi însă, în care libertatea religioasă se confruntă cu noi provocări, venind din direcția fundamentalismelor religioase și terorismului, dar și a renașterii xenofobiei și intoleranței, este indispensabil ca atât statele, cât și cultele religioase din Europa să reafirme centralitatea valorii libertății religioase ca expresie fundamentală a libertății și demnității omului în cadrul societății..

 

În astfel de momente, este deosebit de important să ne amintim, să înțelegem și să punem în valoare faptul că toleranța, respectul față de libertatea conștiinței, a cuvântului, a religiei, față de pluralismul religios şi etnic nu sunt date permanente ale oricărei societăți umane, ci rezultatul a secole întregi de eforturi atât ale comunităților politice, cât mai ales ale celor religioase. Născute din marea tradiție a umanismului european, aceste valori au prins contur și substanță legală, devenind norme centrale ale comunităților politice, îndeosebi în contextul disputelor religioase care au marcat ultimele veacuri ale istoriei europene. În cadrul îndelungatului proces de decantare a acestor valori fundamentale, Edictul de la Turda din anul 1568 a marcat o etapă importantă, admițând posibilitatea ca mai multe confesiuni religioase să poată conviețui liber în cadrul unei singure comunități politice.

 

Biserica Unitariană s-a născut în chiar miezul acestor dispute politico-religioase și ca atare a păstrat în chiar centrul doctrinei ei libertatea conștiinței individuale, dreptul fiecărui individ de se exprima liber, singur sau împreună cu alții care împărtășesc aceeași viziune. În societatea de astăzi, care are atâta nevoie de reamintirea acestor valori fundamentale, un astfel de patrimoniu spiritual și cultural este deosebit de valoros nu doar pentru Biserica Unitariană, ci pentru întreaga societate românească și europeană.

 

În calitate de secretar de stat pentru Culte, mi-am făcut o îndatorire specială din apărarea și promovarea acestor drepturi și libertăți, ca și din sprijinirea eforturilor tuturor organizaţiilor religioase din România de a acționa pentru promovarea în spațiul public a acestor valori – valori pe care se întemeiază, de altfel, și parteneriatul dintre Statul român și cultele religioase. Am totodată convingerea că diversitatea etnică și religioasă a României este o resursă pe care trebuie să o valorificăm, un semn de vitalitate spirituală, culturală, socială. Libertatea religioasă, pluralismul, toleranța, respectul sunt valorile care au făcut și fac posibilă participarea tuturor comunităților etnice și religioase la edificarea binelui comun, iar comunitățile religioase, prin solidaritățile pe care le mobilizează, sunt unul dintre cei mai importante vehicule ale democratizării, ca actori esențiali ai societății civile.

 

De aceea, mă bucur că am avut ocazia ca în ultimii ani să lucrăm mai îndeaproape cu Biserica Unitariană pentru punerea în valoare a patrimoniului spiritual și cultural al acesteia și pentru sprijinirea acțiunii ei în societate, ca promotoare a acestor principii și valori fundamentale în spațiul public românesc. Aș dori să vă adresez încă o dată felicitările mele pentru reușita acestui proiect și am convingerea că noua Casă a libertății religioase va contribui substanțial la dinamizarea dezbaterilor publice privind rolul istoric și actual al libertății religioase în edificarea unei societăți democratice și solidare.

 
Vă mulțumesc pentru atenţie!