Alocuţiunea secretarului de stat, Victor Opaschi, la reinaugurarea Sinagogii din Deva

Onorat auditoriu,

Sunt onorat să mă aflu astăzi alături de dumneavoastră la ceremonia de sfințire/ reinaugurare a Sinagogii din Deva. Vă mărturisesc că, ori de câte ori am prilejul să particip la astfel de evenimente alături de Federația Comunităților Evreiești din România, este pentru mine o mare bucurie. Fiecare sinagogă renovată, renăscută este deopotrivă o formă de recunoaștere și de afirmare a contribuției evreilor la edificarea culturii române, o formă de punere în valoare a unui patrimoniu material și spiritual comun românilor și evreilor și totodată un semn de încredere în prezentul și în viitorul comunității evreiești din România de astăzi. Așa cum am afirmat-o de multe ori, identitatea noastră s-a format în și prin întâlnirea și dialogul dintre culturi, aducând laolaltă români, maghiari, evrei, germani și atâtea alte naționalități într-o singură comunitate cu vocație europeană.

Într-o lume în care diferitele forme de fundamentalism, de extremism, dar și de antisemitism înregistrează cote din ce în ce mai îngrijorătoare, avem nevoie, pentru păstrarea și cultivarea memoriei și recunoașterea fertilității pluralismului social și religios, de asemenea mărturii vii, palpabile ale bunei conviețuiri dintre diferitele etnii, neamuri și religii.

Asistăm tot mai des la evenimente tragice – amintesc aici atentatul asupra moscheilor din Noua Zeelandă, dar și, mai aproape de noi, în Europa, în contextul mișcărilor sociale din Franța de pildă, multiplicarea gesturilor și atitudinilor publice antisemite. Toate acestea, am spus-o și o repet, își au sursa, în mare măsură, în ignoranță. În confruntarea cu analfabetismul religios și cu o cultură media care privilegiază mai degrabă vocile marginale, extreme și ideile luate de-a gata, este important ca statul, dar și comunitățile să ofere generațiilor prezente și viitoare o adevărată pedagogie a pluralismului, a bunei conviețuiri înlăuntrul comunităților. Numai o astfel de abordare poate, cred eu, oferi pe termen lung garanția păstrării valorilor fundamentale ale societăților europene – libertatea, solidaritatea și pluralismul.

Libertatea religioasă însăși, valoare fundamentală a democrației, se află la rândul ei la o răscruce. Între nevoia de recunoaștere a importanței rolului religiei în spațiul public și imperativele de securitate națională tot mai stringente, din pricina noilor amenințări, libertatea religioasă riscă să fie marginalizată, să fie minimizată, să fie golită de conținut. Ori, pentru a combate acest risc care amenință una dintre bazele oricărui regim democratic, este nevoie să încurajăm și să punem în valoare rolul pozitiv pe care comunitățile religioase îl joacă și îl pot juca în societate.

Pentru a promova această viziune pozitivă asupra rolului religiei în spațiul public românesc și european, Secretariatul de Stat pentru Culte va organiza, de altfel, în luna iunie, în cadrul Președinției românești a Consiliului Uniunii Europene, o conferință internațională dedicată acestei teme, cu participarea unor importante personalități ale vieții religioase din întreaga lume, printre care îmi face o deosebită plăcere să îl numesc pe Eminența sa Dr. Menachem Hacohen care a fost o bună bucată de vreme Marele Rabin al Comunității Evreiești din România.

Doamnelor și Domnilor,

Am convingerea că vasta campanie de restaurare și punere în valoare a patrimoniului comunității evreiești din România lansată și susținută într-un ritm impresionant de domnul președinte Aurel Vainer și de ceilalţi lideri ai Federației Comunităților Evreiești din România, constituie un element important în această pedagogie a pluralismului. Prin cultivarea și actualizarea memoriei trecutului, prin redarea comunităților și publicului larg a acestor embleme ale istoriei și culturii comunităților evreiești care sunt sinagogile, putem înțelege cu toții mai bine cine am fost, cine suntem și cine avem șansa să fim astăzi, ca români, ca evrei, ca europeni.

De aceea ca secretar de stat pentru Culte, am susţinut toate demersurile FCER. Mă refer aici în primul rând la restaurarea sinagogilor, program care s-a bucurat permanent de sprijinul Guvernului României și al Secretariatului de Stat pentru Culte, dar și la proiectele culturale ale Federației, de punere în valoare a contribuției unor personalități din comunitatea evreiască. Am avut și ocazia de a sprijini publicarea mai multor volume despre sinagogile din România și despre istoria și prezentul comunității evreiești în ansamblul ei. Și sunt bucuros că în toți acești ani am reușit să dezvoltăm și consolidăm excelente relații între instituțiile publice și comunitatea evreiască din România, bazate pe încredere și pe o îndelungată colaborare.

În încheiere, aș vrea să felicit încă o dată pe domnul președinte Aurel Vainer și întreaga comunitate evreiască din România cu prilejul reinaugurării acestei sinagogi. Într-un oraș cunoscut pentru pluralismul său religios, Sinagoga din Deva, restaurată și resfințită, readuce în peisajul urban un fragment important al istoriei și memoriei sociale și urbane și oferă publicului o implicită mărturie – pentru prezent și pentru viitor – despre vitalitatea și fertilitatea pluralismului religios într-un oraș prin excelență european. Prezența dumneavoastră aici, reprezentanți ai autorităților publice, ca și ai diferitelor comunități religioase din Deva, ilustrează, de altfel, în mod excepțional faptul că Deva însăși este o emblemă a acestei fertilități a întâlnirilor interculturale, dând naștere unor tradiții și unui patrimoniu excepțional de bogat, de divers și de valoros.