Mesajul secretarului de stat pentru culte, Victor Opaschi, privind instituirea Zilei Sveti Sava, sărbătoare a minorităţii sârbe din România – Camera Deputaţilor

Stimate Domnule Președinte,

Stimate Doamne și Domni Deputați,

Vă mulțumesc pentru oportunitatea de a susține de la tribuna Camerei Deputaților Legea privind instituirea Zilei Sveti Sava, sărbătoare a minorității sârbe din România, inițiată de domnul deputat Adnagi Slavoliub.

Ca secretar de stat pentru culte am avut ocazia de a colabora îndeaproape cu reprezentanții comunității sârbe din țara noastră, organizați din punct de vedere religios în Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, cult religios recunoscut în România. Am încercat de-a lungul timpului să susținem cât mai multe proiecte ale Episcopiei Sârbe nu doar în ceea ce privește reabilitarea unor importante lăcașuri de cult monumente istorice cum este mănăstirea Baziaș, dar și proiecte sociale, educaționale și culturale menite să pună în valoare specificul cultural, religios și etnic al sârbilor din România.

Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, cu o istorie și o tradiție ce coboară până în secolul al XVI-lea, este una dintre comunitățile care, reunind identitatea etnică cu cea religioasă, a știut să își construiască și să își păstreze propria tradiție. Ea a păstrat totodată deschiderea către celelalte comunități etnice și religioase, în acord cu tradiția multietnică și pluriconfesională care face din Banatul românesc un model european de conviețuire multiculturală. Zona Banatului poartă amprenta unor numeroase și valoroase monumente cum ar fi mănăstirile și bisericile, dar și școlile, bibliotecile și ale instituții culturale sârbești. De-a lungul unei fericite convieţuiri, cultura română și cea sârbească din Banat nu s-au resorbit una în cealaltă, nici nu au intrat în concurență, ci s-au îmbogățit reciproc în jurul credinţei ortodoxe. Dialogul lor constant poate servi drept un bun exemplu de coeziune socială și dezvoltare regională în actualul context european când avem șansa de a prezenta Europei modelul românesc de conviețuire interetnică și interreligioasă, un model pașnic, incluziv, consensual și mai ales democratic.

Reuniți în cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, parte integrantă și recunoscută a Bisericii Ortodoxe Sârbe, sârbii din România au șansa de a-și păstra limba și tradițiile comunitare, identitatea proprie, participând în mod direct, prin intermediul fiecărei comunități, parohii sau mănăstiri, la viața spirituală și socială a națiunii românești și la edificarea viitorului nostru comun. Întreaga suflare sârbească a fost și este puternic amprentată de moștenirea și memoria Sfântului Sava – cel care constituie matricea identitară a sârbilor de pretudindeni.  Sfântul Sava nu este doar sfântul emblematic al poporului sârb, ci poate fi socotit un integrator cultural, educațional și social al sârbilor de pretutindeni.

Consider că, în special în această perioadă în care România exercită Președinția Consiliului Uniunii Europene, avem cu toții datoria de a celebra pluralismul religios și etnic care caracterizează țara noastră și mai ales de a ne propune să promovăm o pedagogie a pluralismului într-o Europă în care discursurile antisemite, xenofobe și extremiste sunt în creștere. Din punct de vedere juridico-politic, regimul general al cultelor, centrat pe principiul libertății religioase, impune egalitate între cele 18 culte religioase, ceea ce înseamnă că nu putem vorbi în România de minorități religioase. Regimul politic din țara noastră este unul dintre cele mai avansate în privința recunoașterii drepturilor minorităților naționale, iar legea care este supusă dezbaterii finale și votului astăzi este încă un pas firesc în acest sens.

Ca secretar de stat pentru culte îmi exprim aprecierea pentru consacrarea zilei de 27 ianuarie ca ziua Sfântului Sava, sărbătoare a minorității sârbe din România, considerând că acest act normativ este un gest de deferență al poporului român față de contribuția comunității sârbe la devenirea noastră ca națiune modernă și europeană.