Alocuţiunea secretarului de stat, Victor Opaschi, la reinaugurarea Sinagogii Mari din oraşul Hârlău

Mă bucur să fiu prezent alături de dumneavoastră la reinaugurarea Sinagogii Mari din Hârlău, pe acest teritoriu în care s-au stabilit evrei încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare contribuind atât la bunăstarea materială a comunității, cât și la construcția identității intelectuale și spirituale a acestor meleaguri. La începutul secolului al XIX-lea, aici, ca și în multe alte târgușoare din Moldova,  viața comunității mozaice era extrem de activă. În aceste locuri existau 5 sinagogi, o școală de Talmud Tora și o baie rituală, iar aproape jumătate din populația locală era formată din evrei. Cu timpul insa, comunitatea evreiască din Hârlău s-a împuținat foarte mult. Sinagoga Mare construită în perioada 1814-1815 se afla, până acum câțiva ani, într-o stare de degradare accentuată și era necesară restaurarea sa, mai ales că aceasta rămăsese singurul lacaș de cult al comunității mozaice din Hârlău.

Ca secretar de stat pentru culte am susținut activ restaurarea monumentelor aparținând tuturor comunităților religioase, în special a celor evreiești prin dezvoltarea și consolidarea parteneriatului dintre Guvernul României şi Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România. În ultimii ani am avut onoarea să particip alături de domnul Preşedinte Aurel Vainer la reinaugurarea navei amiral a Cultului Mozaic – Templul Coral din Bucureşti, a multor altor sinagogi din Iaşi, Dorohoi, Tulcea, Câmpina, Deva, Oradea.  Am convingerea că fiecare lacaş de cult renovat redat cultului, reprezintă un omagiu faţă de generaţiile trecute, dar şi o speranţă pentru viitor, un semn de încredere în vitalitatea comunităţii evreiești din țara noastră.

Sprijinind comunitatea evreiască în acest efort de recuperare a istoriei şi memoriei sale, Guvernul României recunoaşte, pe de o parte, contribuţia evreilor la edificarea României moderne, a identităţii şi culturii române; pe de altă parte, ilustrează încrederea în utilitatea prezenţei şi implicării comunităţii evreieşti în societatea românească de astăzi, certitudinea că această comunitate are în continuare un rol important de jucat, alături de celelalte comunităţi, de celelalte culte, în edificarea binelui comun al societăţii româneşti.

Săptămâna trecută am avut ocazia de a deschide, în prezența doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă și a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, împreună cu domnul președinte Aurel Vainer și cu Prim-Rabinul Rafael Shaffer, conferința internațională organizată de Secretariatul de Stat pentru Culte în cadrul Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. În cadrul acestei conferințe, lideri religioşi, experți guvernamentali din țările europene, dar și din Statele Unite, profesori universitari au dezbătut chestiuni legate de rolul religiei în societatea de astazi, libertatea religioasă și politicile publice europene în domeniul vieții religioase.

Pentru Secretariatul de Stat pentru Culte evidenţierea și promovarea la nivel european a dimensiunii pozitive a libertăţii religioase presupune dezvoltarea de strategii de implementare a sprijinului guvernului pentru organizaţiile religioase; promovarea de politici publice echilibrate şi democratice în domeniul vieţii religioase; dar și datoria tuturor cetățenilor de a menține un climat de pace și armonie interreligioasă. Nu în ultimul rând, exercitarea libertății religioase implică deopotrivă datoria de a proteja memoria, de a o cultiva și de a o transmite.

Doamnelor și domnilor,

Ne cunoaștem, cei mai mulți dintre cei prezenți aici, de mulți ani, chiar de decenii.  Am trecut cu toții și prin bune, și prin mai puțin bune. Istoria nu a fost blândă, în multe aspecte, cu noi, români și evrei deopotrivă. Ne-am respectat și continuăm să ne respectăm moștenirea culturală și religioasă. Avem de apărat, împreună valori care ne dau identitate, români și evrei, deopotrivă. Sunt sigur că noi, românii, putem face mai mult pentru cunoașterea rolului comunității evreiești în construcția României moderne. Cu fiecare întâlnire de acest fel, cu fiecare reabilitare a patrimonului mozaic, cu fiecare carte publicată despre rolul comunității evreiești în țara noastră înaintăm în acest proces de promovare a identității religioase și de alfabetizare religioasă. Așa cum am afirmat de multe ori, identitatea noastră s-a format în și prin întâlnirea și dialogul dintre culturi, aducând laolaltă români, evrei, sârbi, maghiari și atâtea alte naționalități într-o singură comunitate cu vocație europeană. Este vorba de a găsi cele mai bune metode pentru a „merge împreună”, așa cum ne îndemna Suveranul Pontif în recenta sa vizită în România.

În final aș vrea să felicit comunitatea evreiască pentru încă o reușită, reabilitarea și reinaugurarea Sinagogii Mari din Hârlău.