Alocuțiunea secretarului de stat, Victor Opaschi, la Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din Moldova – Iași

Înaltpreasfințiile și Preasfințiile Voastre,
Onorat auditoriu,
Dragi tineri,

Mă bucură în mod deosebit faptul că întâlnirile tinerilor ortodocşi au devenit o tradiţie în ţara noastră, ceea ce demonstrează vitalitatea religioasă a României.
Provinciile istorice ale ţării noastre au devenit, rând pe rând, gazde ale acestui eveniment care reuneşte tineri ortodocşi din ţară şi de peste hotare.
Iaşiul a devenit deja casa întâlnirilor anuale ale tinerilor ortodocşi din Moldova, un loc în care tinerii de pe ambele maluri ale Prutului vin în număr mare pentru a mărturisi nu doar o credinţă comună ci şi o apartenenţă naţională comună.
Secretariatul de Stat pentru Culte vă este alături și de această dată, cum a fost și la Întâlnirile naționale și internaționale din anii trecuți. Sprijinul constant şi consistent acordat de instituția noastră reprezintă încrederea în potențialul acestor evenimente ca locuri de întâlnire, de creare și consolidare a solidarităților comunitare și ca prilejuri de educație, prin dezbatere și reflecție comună. Guvernul României, prin Secretariatul de Stat pentru Culte susţine financiar acest eveniment ca expresie a libertăţii religioase.
În ultimul timp, religia este din ce în ce mai prezentă în spațiul public, atât în țările cu un grad de religiozitate ridicat, şi chiar şi în țări seculare, atât la nivelul societății, cât și al autorităților publice. În ultimii ani, se observă o creștere a interesului statelor europene pentru fenomenul religios, pentru sporirea gradului de alfabetizare religioasă a populației, pentru armonizarea libertății religioase cu exigențele de securitate într-o cheie democratică.
În acest context, Biserica face nu doar un pas important și necesar pentru păstrarea și afirmarea solidarității creștine și civice, dincolo de granițele confesionale, ci contribuie și la promovarea unui climat de pace socială atât de necesar societăţii europene. Și nu greşesc deloc afirmând că România este un exemplu pozitiv de pace interconfesională şi interreligioasă, o țară apreciată pentru nivelul ridicat al libertății religioase, dar și pentru implicarea oamenilor în activitățile susținute și organizate de Biserică.
Aş dori să-i felicit pe toţi cei care s-au implicat activ în organizarea acestui spaţiu al întâlnirii, dialogului, al prieteniei.
Istoria ne arată că o identitate puternică, o credință împărtășită, fidelitatea față de valorile asumate – sunt fundamentele pe care s-au construit societatățile stabile și democratice. Anul trecut România și-a sărbătorit Centenarul Marii Uniri, – un moment pe care l-am celebrat ca pe o pedagogie a unității, a unității naționale și nu numai. În acest an, cu ocazia președinției Consiliului Uniunii Europene am avut ocazia să prezentăm Europei valorile noastre, identitatea românească și capacitatea noastră ca națiune de a ne aduna în jurul unor proiecte și instituții puternice cum ar fi Școala şi Biserica. Cred că întâlnirea de astăzi este o continuare firească a celor două momente pe care le-am pomenit.
Sunteți aici reprezentanți din România, Republica Moldova şi Regiunea Cernăuţi, adunați în jurul mesajului mereu actual al Bisericii. Prin prezența voastră ne oferiți nouă tuturor un moment de pedagogie a unității naționale, dar și o dovadă a europenității noastre.
Am convingerea că, dincolo de școala în sens convențional, este deosebit de important ca tinerii să poată cunoaște astfel de experiențe concrete ale solidarității, deopotrivă creștine și naționale. Astfel de întâlniri organizate pentru tineri și împreună cu tinerii, sunt evenimente ale căutărilor, ale sincerității, ale bucuriei și idealurilor împărtășite. Experiențele tinerilor de astăzi sunt cele pe care se construiește societatea de mâine. Și dacă acum, aici, la Iași, această întâlnire își atinge obiectivele, încurajând dialogul, punând baza unor prietenii, poate a unor colaborări viitoare, aducând fiecăruia speranță și bucurie, am convingerea că pentru fiecare dintre cei de față aceasta va fi cu adevărat o experiență formatoare și că fiecare participant va purta cu sine, în viitor, câte ceva din semnificaţia acestei întâlniri.

Dragi tineri,

Nu este rolul meu să vă vorbesc aici din perspectivă teologică despre importanța unității și solidarității ca valori centrale în consolidarea și în bunăstarea unei națiuni. Ca reprezentant al statului român și totodată ca om cu formație de istoric, este de datoria mea să pun în valoare importanța înțelegerii solidarității și a unității naționale. Aceste valori trebuie înțelese ca responsabilități pe care le avem față de generațiile prezente, față de românii care trăiesc astăzi atât în România, cât și în afara granițelor țării.
Preocuparea pentru românii care se găsesc astăzi în afara granițelor țării, cu atât mai mult pentru cei din diaspora istorică – Basarabia, Bucovina, Ungaria sau Valea Timocului -, pentru afirmarea drepturilor și identității lor naționale, este una comună statului român și Bisericii Ortodoxe Române.
Tocmai de aceea nu pot fi de acord cu cei care se pronunţă în spaţiul public aducând reproşuri autorităţilor publice române că nu acordă atenţie diasporei. În calitate de secretar de stat pentru culte, pot da mărturie pentru domeniul meu de activitate şi pot să vă spun că în ultimii 6-7 ani Diaspora a fost una dintre direcţiile strategice de acţiune ale Secretariatului de Stat pentru Culte. Toate solicitările de sprijin financiar venite din afara graniţelor ţării care au îndeplinit criteriile administrative de eligibilitate au primit finanţare din partea instituţiei pe care o conduc.
Astfel, pentru sprijinirea personalului clerical şi neclerical din diaspora alocăm lunar peste 360.000 euro, din care 59.000 euro lunar pentru Republica Moldova. Susţinem anual cu 250.000 euro Aşezământul românesc Prodromul de la Muntele Athos. Am sprijinit în ultimii ani repararea, construirea şi achiziţionarea de biserici pentru comunităţile româneşti din afara graniţelor, din Japonia până în Peninsula Iberică, din Peninsula Scandinavă până în Africa de Sud.
Am achiziţionat recent sedii administrative pentru episcopiile ortodoxe româneşti, cel mai recent la Cahul şi Bălţi, în scopul de a le asigura românilor ortodocşi din Mitropolia Basarabiei exercitarea în cât mai bune condiţii a libertăţii lor religioase.
Toate aceste eforturi au fost făcute şi ca o dovadă de solidaritate între românii de pe ambele maluri ale Prutului, dar și datorită implicării unor ierarhi dedicați și vizionari precum Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan. Această profundă angajare socială a Bisericii, care face posibil și evenimentul de astăzi, dovedește cât de important este rolul pe care Biserica îl joacă în societate în edificarea şi promovarea Binelui Comun.
Transmit felicitări Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan pentru modul exemplar în care, de mulţi ani, susţine proiectele româneşti din Basarabia. Felicit tinerii „de toate vârstele” care s-au implicat în acest proiect, organizatori, voluntari și participanți și vă invit pe toți să păstrați în viața voastră acest spirit mereu tânăr.
Aş dori să închei cu un Mesaj pentru tineri.
Într-o lume marcată de anxietăţi, de negativism, de pierderea nădejdii, voi, tinerii, aveţi puterea de a reafirma faptul că Libertatea Religioasă şi exercitarea ei nu sunt ameninţări, ci resurse pentru consolidarea unei societăţi democratice, iar Biserica şi Cultele religioase în general, sunt actori importanţi ai Societăţii Civile care dezvoltă potenţialul de solidaritate şi încredere socială ale comunităţilor.

Vă mulţumesc!