Alocuţiunea secretarului de stat Victor Opaschi la simpozionul „Primul cardinal al românilor – Iuliu Hossu, eminentă personalitate a Bisericii şi Neamului Românesc”

Doresc să încep prin a mulţumi Preasfinţitului Părinte Florentin pentru invitaţia de a participa la acest simpozion dedicat memoriei cardinalului Iuliu Hossu, precum şi pentru ocazia de a rosti un cuvânt la acest frumos şi important eveniment.

Numele cardinalului Iuliu Hossu este strâns legat nu doar de istoria Bisericii Române Unite cu Roma, ci şi de istoria României, şi mai ales de un moment fundamental al istoriei noastre: 1 Decembrie 1918. De aceea nu doar cred, ci sunt sigur că numele cardinalului Hossu va fi mult pomenit în cursul anului următor, anul Centenarului României Mari. Aşa cum cred că bucuria credincioşilor catolici va fi împlinită în curând, prin canonizarea lui Iuliu Hossu ca Fericit martir al Bisericii Catolice.

Cardinalul Iuliu Hossu a însoţit de-a lungul întregii sale slujiri întreaga istorie zbuciumată a românilor în secolul XX. Primul război mondial, Unirea, perioada interbelică cu realizările şi conurile sale de umbră, al doilea război mondial şi infernul comunist, toate au lăsat amprente de neşters în extraordinara biografie a acestui om.

Student în teologie la Roma, ofiţer în primul război mondial, episcop la o vârstă foarte tânără, la doar 32 de ani, cel care, împreună cu viitorul patriarh Miron Cristea a proclamat Unirea de la 1 Decembrie 1918, senator de drept al României, apărătorul drepturilor românilor din Ardealul ocupat de maghiari, va ajunge apoi deţinut politic în temniţele comuniste şi păstor al unei Biserici trecute în clandestinitate.

De asemenea, biografia cardinalului Iuliu Hossu s-a identificat cu biografia în secolul XX a Bisericii al cărei păstor a fost. Atât BRU, cât şi episcopul Hossu au apărat identitatea românească ameninţată de naţionalismul maghiar, au avut o contribuţie importantă, şi nu doar pastorală, ci şi culturală şi politică la făurirea şi construirea României Mari, trecând apoi prin martiriul comunismului.

În arest la domiciliu fiind, Iuliu Hossu a fost creat, în 1969, cardinal in pectore de către papa Paul al VI-lea, recunoscându-se astfel încă din timpul vieţii, meritele eroice ale activităţii sale de păstor sufletesc al greco-catolicilor români ce au trecut printr-o istorie atât de complexă în veacul XX. Astfel el devenea primul cardinal român din istorie, inaugurând o listă de cardinali români care, spre cinstea Bisericii Române Unite cu Roma, cuprinde până acum doar ierarhi greco-catolici: mitropolitul Alexandru Todea şi Preafericitul Părinte Lucian Mureşan.

Îmi amintesc că în momentul vizitei sale istorice în România din mai 1999, papa Ioan Paul al II-lea a ţinut în mod special să aibă un moment de rugăciune şi de reculegere în cimitirul Bellu-Catolic din Bucuresti, la mormântul cardinalului Iuliu Hossu şi al celorlalţi episcopi greco-catolici martiri, înhumaţi acolo. Acest moment a avut o încărcătură simbolică aparte: aşa cum episcopii catolici din toată lumea au obligaţia spirituală de a merge periodic la Roma nu doar pentru a îl întâlni pe papă, ci şi pentru a se închina „ad limina apostolorum”, la mormintele apostolilor şi martirilor romani, papa Ioan Paul al II-lea, venit în România, nu s-a rezumat doar a la a vizita pe episcopii catolici români, ci s-a dus şi la morminte ale martirilor din secolul XX. Dar este de asemenea un îndemn pentru fiecare dintre noi, românii, indiferent de religia sau confesiunea de care aparţinem, să ne cinstim cu respect înaintaşii în credinţă şi să încercăm să îndreptăm prin memoria vie şi prin dialog, diversele erori ale trecutului.

După redobândirea libertății în decembrie 1989, Secretariatul de Stat pentru Culte și-a asumat responsabilitatea promovării drepturilor şi libertăţilor fundamentale privind libertatea de conştiinţă şi a credinţelor religioase, într-un climat al dialogului şi al cât mai bunei înţelegeri și îndeosebi pe cea de a fi susținut eforturile Bisericilor și cultelor din România de a-și redobândi locul cuvenit în societate.

În calitate de secretar de stat pentru Culte, am făcut din afirmarea, promovarea și sprijinirea exercitării libertății religioase principala mea grijă. De aceea, am susținut și susținem importantele proiecte ale Bisericii Române Unite cu Roma, ca și pe cele ale celorlalte culte din România, de a-și consolida patrimoniul cultural și spiritual, dar și pe cel de acțiune socială. Și sper să avem bucuria, în orizontul Centenarului Marii Uniri, de a vedea finalizată, prin grija Preasfințitului Părinte Florentin, mult-așteptata Catedrala greco-catolică din Cluj-Napoca.

Aș încheia reafirmându-mi bucuria de a participa la acest eveniment dedicat memoriei cardinalului Iuliu Hossu, eveniment pe care îl văd pus tocmai sub semnul păstrării memoriei vii şi a dialogului.

Iuliu Hossu, întâiul cardinal al românilor, împreună cu Miron Cristea, întâiul patriarh al românilor au fost cei care la 1 decembrie 1918 au încheiat simbolic lipsa de unitate a românilor şi au pus început unei Românii care să se construiască pe dialog, respect reciproc şi valori democratice.